128

Am adus acasa bebelusa. Cum a reactionat surioara ei mai mare?

Suntem pentru a doua oara parinti si plutim de fericire pe cel mai pufos norisor. Dupa ce timp de 9 luni de sarcina am analizat, ne-am documentat, planificat si organizat cum ne vom comporta ca parinti de doua fetite, ei bine, acum a sosit timpul sa si aplicam.
Stiti voi, “teoria ca teoria dar practica e cea mai grea”.

Primul contact al dulcelei noastre cu bombonica nou venita pe lume a fost in spital. Iubire mare, exclamatii de fericire: “ce draguta e!”; “oooo, ce manute mici!”, “este surioara mea mica”, “astept sa vina acasa”.
Ce-i drept, de fiecare data cand a vazut-o pe bebelusa, aceasta dormea neintoarsa.

Am ajuns acasa cu bine si am inceput programul: alaptare, somn, schimbat si din nou, din nou…repetitie, repetitie.
Primele doua dati, operatiunile s-au efectuat in liniste de ne-am mirat si noi. Apoi….au variat. 🙂
La primul plans al bebelusei noastre, dulcica s-a retras, a aruncat o privire patrunzatoare si intr-un suflet a zis:
Mami, mami, tu ai luat bebelusa buna sau bebelusa gresita?
– De ce spui asta?
– Pai, bebelusa buna nu plangea.

Sa inceapa hohotele de ras si calatoria noastra plina de explicatii.

Dana Predu

Comments are closed.