Cum m-a invatat fiica mea sa pictez fructul ei preferat

Cum vremea de afara ne limiteaza activitatile, am zis sa imbin utilul cu placutul. Dulcica mea nu mananca struguri, spune ca au samburi si de aceea nu-i plac. I-am oferit si struguri fara samburi si tot nu i-a mancat. Asa am tras eu concluzia ca nu samburii sunt motivul real.
Daca nu-i mancam pe o astfel de vreme ploioasa, cel putin sa-i desenam ca poate, poate ii vine o pofta apriga de aceste boabe gustoase.

I-am prezentat Dulcelei ca vom picta strugurii cu degetele si a fost foarte incantata. Ne-am pregatit foi, acuarele si am inceput sa ne jucam cu diverse culori. Eu am ales sa fac struguri verzi iar ea rosii. Ce ne-a iesit se poate vedea in pozele de mai jos. Opere de arta? Am putea spune, depinde din ce unghi privim 🙂

img_0681 img_0682 img_0683 img_0686 img_0688

Dupa ce am pictat primul strugure Dulcica a inceput sa-si intre in rol si sa isi “vanda” fructul preferat.

– Ce zici mami sa facem si un mar, rostogolit (adica traducerea de la cerc) cu o codita mica neagra-verde?
Nu am avut timp sa raspund ca a urmat imediat:
– Uite asa mami! Inmoi degetul in culoare, scuturi si faci asa. (A desenat in cateva secunde)
– Ce zici sa facem si pe foaia ta? E mai mult spatiu.

Si asa au aparut merele printre struguri:)

Dana Predu