Inca din copilarie, clatitele sunt preferatele mele. Mama le facea ori de cate ori eu si sora mea le ceream cu glas mieros si priviri jucause. Le umplea cu fel de fel de gemuri…o bunatate.
Am pastrat traditia si de cand m-am mutat la casa mea le fac si eu ori de cate ori am pofta pana cand intr-o zi…am primit un ajutor.
De cateva zile, Dulcica este cea care ne face noua clatitele. Eu ii pregatesc pe masa ingredientele, ea le numera, le repeta cu voce tare si incepe prepararea. Adauga, amesteca, gusta, mai pune, mai gusta si intr-un sfarsit zice: “Gata, bun!”.
Reteta de clatite este simpla iar eu ii pregatesc ingredientele exacte. Faina este cea pe care o adauga dupa puterile ei de Dulcica :).
De cand fac clatite pentru Dulcica, adaug in compozitie si o lingura cu varf de ulei de cocos de la Republica Bio…ies atat de yummiii.
Dupa ce compozitia trece de inspectia harnicutei, eu incep sa le prajesc in tigaie. Zilele acestea mai am un insotitor, legat in sling de mine, o bombonica de bebelusa care nu se desparte de mamica ei. Va imaginati cu cata dragoste sunt pregatite clatitele la noi in familie?:)
Imi plac diminetile in familie cu delicioase clatite preparate de manute harnicute de Dulcica.
Voua cine va face clatitele? Nu-i asa ca ies delicioase cand sunt facute de altcineva?:)
